Pluta de pescuit pe rau, In curent puternic.

Pluta de pescuit pe riu, in curent puternic. Exista de ceva vreme un tip de pluta care poate sta nemiscat in curentul riului, la 20-30 m distanta de lanseta, in larg.

cris_e3bef73.jpg

In timp ce o pluta obisnuita se apropie de mal, daca o tii in curent, pluta noastra poate incremeni in plin curent pana la adanci batraneti. La 30 de metri in fata? Da. Acesta nu mai e pescuit, ci de-a dreptul revolutie!

Inventia pescarului si inginerului maghiar Karoly Kralic, specializat in dinamica fluidelor, este atinsa de aripa geniului. E simpla si, in acelasi timp, rastoarna orice ai crezut ca stii despre pescuit. Va marca radical practica pescuitului pe rau si, dupa mine, este o inventie la fel de importanta pentru pescuit cum sunt rubeziana, mulineta, wagglerul sau feederul. Visez de mult sa cunosc in detaliu cum stau lucrurile cu acest tip de pluta.

Cand am aflat, gratie forumului www.pescuitpursisimplu.ro , ca la Beius exista un pescar care face treaba buna cu aceasta metoda, aproape ca am sarit in masina si in doi timpi si trei miscari am ajuns acolo, pentru o partida de pescuit. Pescarul se numeste Mircea Gheorghiceanu si este mai cunoscut printre mrenele, clenii si scobarii Bihorului sub numele Cuby. La Beius l-am cunoscut si pe unul dintre prietenii sai de arta pescareasca, Stefan Szatmari.

In numele redactiei „Aventuri la Pescuit” le multumesc pentru amabilitatea cu care m-au primit si pentru rabdarea cu care s-au supus intrebarilor mele si tirului meu de fotografii. Gratie raspunsurilor lor, gratie spectacolului de zile mari pe care l-au facut cu mrenele Crisului Negru si gratie celor peste 500 de fotografii pe care le-am facut cu acea ocazie, revista noastra devine prima publicatie de pescuit din Romania care face lumina in chestiunile deloc complicate, va asigur, legate de pescuitul cu Cralusso Surf si Bolo. La treaba, deci.

Cum te cheama? Ca pe tata!
Cral vine de la Kralic. Usso vine de la „pluta”, in limba maghiara. Bolo vine de la „bolognez”, adica de la tehnica bologneza de pescuit. Surf este o gaselnita comerciala care sugereaza evolutii spectaculoase in suprafata apei, lucru perfect adevarat in cazul modelului Surf, cum vom vedea mai jos.

Surf. Principiul zmeului-jucarie
Incepem discutia cu modelul Surf, titularul revolutiei in pescuit despre care vorbim. Bolo e o varianta mai indepartata a acestuia, care, mai atenuat, functioneaza pe temeiul aceluiasi principiu. Care principiu? Hai

sa-i spunem „al zmeului-jucarie”. Zmeiele copilariei (cu care se mai distreaza si unii adulti) se mentin sus, la distanta de pamant, cu atat mai bine cu cat curentul de aer e mai tare. Gratie constructiei lor, aerul se propteste in ele si tinde sa le indeparteze de noi, impingandu-le in sus. Controlul zborului lor se face din coarda cu care sunt tinute. In mod similar, curentul de apa al raului se propteste in plutele Surf, care, gratie constructiei lor speciale, sunt impinse spre malul opus, tinzand, astfel, sa se indeparteze de noi. Si, tot ca la zmeiele-jucarie, controlul evolutiei lor se face din firul lansetei aflat in tensiune deasupra apei. Nu pe suprafata ei, ci in aer, asa cum vom vedea in curand. A „lucra” un zmeu in aer e cam acelasi lucru cu a „lucra” un Surf pe apa. Un zmeu poate fi tinut perfect pe loc, in aer, la zeci de metri distanta de noi. La fel un Surf, pe apa, la zeci de metri distanta de pescar.

Forma corpului si concavitatea de pe suprafata sa
Emai mult de ur marit fotografia decat de scris in privinta aceasta. Ambele elemente, forma si concavitatea (vizibila pe partea dreapta a corpului plutei, unde este inscrisa notatia 6 g), sunt proiectate in asa fel incat hidrodinamica creata de curentul apei sa tinda sa impinga pluta spre malul opus.

Tija
De la baza antenei pleaca o tija de sarma, pe care se fixeaza unul dintre varnisuri, in care intra firul care vine direct de la lanseta. Dupa cum se observa, tija „pleaca” frontal de la baza antenei. In acest fel, ea devine unul dintre elementele-cheie pentru efectul obtinut in apa. Asa cum firul care tine zmeul-jucarie se indreapta frontal spre „burta” acestuia, ca sa-l poata struni in zbor, la fel si firul care tine Surf-ul in apa se indreapta frontal spre corpul plutei, gratie tijei, ca sa poata mentine pluta pe loc, cu ajutorul fortei curentului.

Chila
Este „franta” in 3 segmente dispuse tridimensional, a caror ratiune doar mintea de inginer a lui Karoly Kralic ne-ar putea-o explica.

Montaj de stanga si montaj de dreapta
Plutele sunt dotate cu un set dublu de chile si tije. Cand curentul apei este dreapta-stanga, se monteaza tija si chila corespondenta „de dreapta”. Concavitatea corpului plutei va fi spre dreapta, tija va fi si ea usor spre dreapta, iar chila spre partea opusa (asa cum se vede in imagine). Cand curentul apei este stanga – dreapta, e nevoie de setul celalalt. Intai, corpul plutei se intoarce si se rastoarna, asa incat concavitatea sa va ajunge spre stanga, iar apoi se monteaza tija, care va fi orientata usor spre stanga, si chila, orientata spre partea opusa.

Varnisurile
Sistemul de tubulete siliconice carora ne place sa le spunem varnisuri sunt foarte importante pentru bunul reglaj al ansamblului. De sus in jos, le-am notat cu V1, V2, V3 si V4. Incepem cu V1 si V4, cele mai importante pentru micile reglaje posibile.

varnisuri

V1 – dat fiind ca V1 se fixeaza pe tija, iar tija pleaca frontal din corpul plutei, el poate regla echilibrul plutei in plan frontal. Pescuitul se incepe cu acest varnis asezat la capatul liber al tijei. Daca, in pozitie de pescuit, in apa, pluta este prea inclinata in plan frontal, adica spre noi, varnisul poate fi impins spre corpul plutei pana cand inclinarea se atenueaza. Acelasi lucru se face si atunci cand, la intepare si la inceperea recuperarii, pluta opune apei rezistenta prea mare si, uneori, ajunge sa vibreze.

V4 – poate regla echilibrul plutei in plan lateral. Cand antena e putin prea inclinata spre amonte, V4 se apropie de V3 si inclinarea se atenueaza. De multe ori, insa, e preferabil ca aceasta inclinare a plutei sa fie rezolvata din plumbaj, prin adaugare de lest, asa cum vom vedea imediat.

V2, V3 – se asaza exact unde le vedeti in imagine.

Pozitia plutei in apa
Daca lestul a fost ales in acord cu puterea curentului apei, pluta sta cu antena la verticala. Exact ca si la modelul Cralusso Torpedo, daca antena e orientata spre amonte, inseamna ca lestul e prea in aval, pentru ca e prea usor. Trebuie adaugat lest. Dimpotriva, daca antena e orientata spre aval, lestul e prea greu. Trebuie ales un lest mai usor.

Pozitia plutei fata de pescar, in momentul blocajului

Pozitia plutei

In aval, intr-un unghi de circa 30 de grade. Se poate merge pana la 60 de grade, la extrema necesitate. Linia poate fi lansata exact in acel loc, sau, daca nu vrem sa lovim prea des apa cu plumbajul deasupra capului pestilor, lansam in fata si lasam linia sa coboare spre aval, pana in vad, unde pluta se blocheaza. Ca sa fim siguri ca pescuim mereu la aceeasi distanta (cu alte cuvinte, sa fim siguri ca pescuim pe vadul nadit), facem un marcaj cu o carioca insolubila pe fir, la iesirea din mulineta, cand pluta e pe vad. Obtinem un reper sigur pentru urmatoarele lansari.

Pozitia lansetei

Pozitia corecta a lansetei, vazuta din lateral

O vedeti in imagine. Aproape paralel cu apa, indreptata spre amonte. Baniera -firul dintre bat si pluta- este in intregime in aer. Nici cea mai mica „burta” nu se lasa pe apa, ca sa nu strice echilibrul hidrodinamicii plutei. In aceasta pozitie, Surf-ul se poate tine blocat in curent cat timp doriti.

Indepartarea plutei de malul nostru si apropierea de malul opus
Poate fi obtinuta lasand linia sa curga in aval, tinuta de fir si lanseta in usoara tensiune. Deci linia nu coboara liber (caci daca ar cobori asa, ar face-o paralel cu malul), ci tinuta usor in frau prin lanseta. Doar asa curentul apei o poate impinge, lent, spre malul opus.

Urcarea plutei spre amonte
Putem face ca momeala sa urce incet in contracurent, pe fundul apei, paralel cu malul. Acest lucru se obtine tragand linia usor spre amonte, cu lanseta in pozitia aratata in imagini. Practic, prin toate aceste manevre descrise pana acum, momeala poate fi condusa pe fundul apei in toate chipurile posibile, explorand integral vadul de pescuit.

Punctul slab al metodei
Pluta este totalmente neaerodinamica. Zboara prin aer, la lansare, ca fularul, ca ceapa si ca flautul fermecat. Nu o spunem ca repros, ci numai ca o constatare. Pentru ca si cu mandra si cu draga nu se poate, forma perfecta a plutei noastre pentru blocaj in curent nu poate, in acelasi timp, sa fie perfecta si pentru strapungerea aerului in timpul zborului. Rezultatul este ca un 30 m, poate 40 m distanta e tot ce puteti spera la lansarea cu Surf. Cu vant lateral sau din fata, distantele vor fi, evident, mai mici. Insa cele mai multe dintre locurile bune de pe rauri nici nu se gasesc mai departe. Pescarii maghiari pescuiesc fara probleme cu Surf pe rauri foarte late, cum sunt Tisa sau, mai ales, Dunarea.

Limita metodei
Pescuitul cu linia blocata in curent, asa cum il permite Surf-ul, nu este intotdeauna cea mai eficienta tehnica pentru pescuitul pe rau. In fond, ceea ce reuseste Surf-ul la 30 m distanta reuseste si rubeziana, la 10 sau la 13, cu plute obisnuite ori cu plute plate. Insa pescarii la rubeziana stiu ca, nu de putine ori, unei linii blocate in curent pestele ii prefera una cu momeala in miscare, lasata fie in viteza curentului, fie franata, fie cu curgeri normale intrerupte de scurte stopari. Pentru asemenea evolutii, la 20-30 m distanta de mal, nu pluta Surf este facuta, ci modelul Bolo. Despre care vine randul sa vorbim data viitoare. Pana atunci, gustati, va rog, din deliciile vizuale ale distinselor mrene din pagina de titlu, ca avanpremiera la prezentarea partidei de pescuit cu Surf si Bolo pe care agerii nostri invitati, Cuby si Stefan, au facut-o in februarie pe Crisul Negru.

 

ARTICOLE SIMILARE

NICIUN COMENTARIU

Adaugă Comentariu